Pentru ca tot se anunta cald la Bucuresti, dupa 2 dezbateri vineri seara si o hotarare rapida sambata dimineata (un telefon matinal ne anunta ca la munte ninsese ca-n povesti), am decis: Transfagarasan cat se poate. Adica pana zice Radu (el e de obicei soferul) ca trebuie sa ne intoarcem.
Booon....
Totul frumos.
Dar mai sus de Vidraru, in zona Piscul Negru, a inceput nebunia.... Dupa un mare hal de lapovita, am prins si noi ninsoarea. Ca-n povesti! Si am mers cat am putut, pana cand urmele din spatele nostru au inceput sa paleasca, in zona de gol alpin... Asa ca am facut poze, am filmat si ne-am intors pana la primul pasaj, iar poze, telefoane acasa, uimire pe fata noastra.
Teo a dormit de-a rupt, cu mancatul - a lins borcanelele, asa ca m-am hotarat sa va las pe voi sa decideti: a pierdut mult???
Aici am intors...
Oiteeeee! si fara lana aia murdara....
Va place masina? de obicei este neagra si i se poate citi si numarul... :))
S-a trezit si Teo, aproape de Barajul Vidraru...
Superba finuta am!!!!
RăspundețiȘtergereAsa, ziceai ceva de fotografii? Bine, si acum ce pot sa zic, ca sunt superbe fotografiile? Dupa ce am zis ca finuta mea e superba?
Fotografiile sunt foarte frumoase, peisajul este de vis, tinand cont ca noi am murit de cald si voi aveati parte de zapada la inceput de iunie.
daaaaa, de frica temperaturii am fugit si noi spre munte.... si cred ca vom mai avea o escapada cat de curand!
RăspundețiȘtergere